Category: Scrieri

Umblă vorba că se schimbă lumea. Că timpul nu mai are răbdare. M-aș bucura să fie așa, dar m-aș bucura și de ceva mai mic și mai concret. M-aș bucura să nu uiți istoria acestor zile, care e departe de a fi fost scrisă în întregime. Nu uita cine a fost om și cine nu.…

Zicea zilele trecute tanti Sophie Hellinger, despre care-o să povestesc altădată (deși nu prea cred): “Virusul nu este despre om ca individ, ci este despre noi toți. Despre Umanitate ca întreg. Așa că să rămânem treji, prezenți și mai ales fară depresii; să rămânem încrezători, să fim în serviciul Umanității, să ne păstrăm ochii deschiși.…

Cea mai frumoasa șansă pe care ți-o oferă criza asta e să afli cine ești. Și să schimbi ce nu e-n regulă, bineînțeles dacă ai sânge-n instalație. Dar pentru asta, primul lucru pe care trebuie să-l faci e să renunți naibii la frică. Și-n primul rând să nu lași să te domine frica de moarte.…

Nu vreau să judec pe nimeni, cu atât mai puțin o întreagă categorie profesională. Da’ trebuie să recunosc că n-am prea iubit doctorii niciodată, deși am câțiva în familie. Mai precis nu le-am iubit emfaza pe care mulți o primesc la pachet odată cu diploma de absolvire. Nu toți. Am văzut destule excepții. Dar cei…

Nu mai vezi un om calm și cu capul pe umeri. Nu mai găsești alte povești decât despre epidemie, pandemie și coronavirus. Tabelele și graficele cu izolați, carantinați, sufocați și decedați ne atrag ca un magnet. Ne începem ziua cu ochiul la ele și le tot dăm refreshuri până adormim. În cazul ăsta, bine. Dur…