Marcel PETRIȘOR – Scrieri și Călătorii
Motto: În prima zi din restul vieții Zeii vor merge la braț cu poeții I Cel mai rău lucru pe care-l poți face unui poet e să-l uiți. Iar următorul e să-l ridici prea sus pe un soclu, și astfel să-l faci să mai moară o dată. Așa că vom rememora cât mai des poeți…
Lucrând la o antologie de poezie de dragoste pe care Editura Cuantic m-a solicitat s-o îngrijesc, am rămas mai multă vreme în față cu un poem care mi-e drag, „Tu ești cea nouă”, a lui Walt Whitman. Ca și în cazul altor poeți, am recitit versurile autorului „Firelor de iarbă” întrebându-mă dacă-s potrivite pentru respectiva…
Până acum vreo zece ani, când mergeam la frizerie mai ceream și câte-un bărbierit, nu pentru că nu puteam face eu asta acasă, ci pentru plăcerea răsfățului. Și-apoi erau senzațiile alea masculine gâdilitoare, cu briciul ce era ascuțit pe curea de un necunoscut îndemânatic cu figură de killer, cu sunetul firelor de barbă aspră secerate…
În urmă cu câteva zile, în 4 aprilie, viața prietenului meu Dan Trif s-a încheiat. Îi spun „prieten”, conform ideii care zice că dacă ai fost odată președinte, ți se va spune toată viața „domnule președinte”. Sau dacă ai fost măcar o clipă iubit cu adevărat, iubit vei rămâne! În ultimii ani am ales să…
Din când în când îmi fac câte-un cadou. De data asta e chiar textul care urmează. Câteva vorbe despre ceva ce nu are cum să fie popular și nici empatic; deci evit să spun, chiar dacă gândesc demult. N-o spun și îmi găsesc scuza că oricum viața și lumea sunt ceea ce sunt, nu ce…
