TURUL CELOR PATRU MĂRI

ÎN CAUCAZ

Pe drumuri înspre Munții Caucaz, trecând prin nesfârșite localități cu construcții urâte, făcute din bolțari, netencuite, îmbrăcate în tablă (!!!) și cu aceeași formă ce pare proiectată de un școlar de clasa a 3-a. Hotărât, casele georgiene sunt printre cele mai urâte și neîngrijite pe care le-am văzut, n-am nicio ezitare!
Mă gândeam care sunt cele mai importante lucruri care ne plac intr-o țară. Ai zice că relieful și peisajul dar Olanda, Danemarca și Ungaria te-ar contrazice imediat. Primele lucruri pe care le vede oricine intră într-o țară sunt calitatea drumurilor, casele, curățenia și ordinea. Abia mai apoi și doar dacă ai timp si chef să intri in detalii, vin celelalte, de exemplu calitatea lucrului bine făcut (à propos de zgârie-norii de mântuială din Batumi). Nu, nu e o referire la sloganul “România lucrului bine făcut” cu care un băiat în care am crezut a câștigat alegerile iar apoi n-a mai fost preocupat decât ca reședința lui sa fie bine făcută iar paltonul să-i fie bine ținut. E vorba de faptul că fiecare poate face ceva pentru ca țara lui să fie frumoasă, susținut, desigur, de politici guvernamentale corecte. Nu poți “construi” munți și cascade dacă te afli la câmpie, dar poți cu siguranță face șosele bune de pe care orice peisaj arată altfel, poți să-ți grijești locuința, să plivești buruienile din fața portii și să pui flori. Sigur că Ministerul Esteticii și al Bunului Simț (încă neinventat) trebuie să-ți dea peste degete când îți vopsești casa roz chiloțiu și-i pui acoperiș verde; și mai ales să nu-ți permită să urâțești strada, orașul și țara pentru simplul motiv că atât te duce capul sau că ți-a mai rămas niște vopsea prin pod. Pur și simplu nu ai dreptul și e imoral sa ți se permită să-ți bați joc de locuri și să-i agresezi pe toți cei nevoiți să-ți vadă rezultatele “gândirii” doar pentru că ești meschin sau ignorant!

In afară de noile construcții de pe malul mării, Batumi e un mare conglomerat de case urâte pe care m-am ferit să le fotografiez, iar prin țară jalea e și mai mare. Așa că ne-am îndreptat spre acel loc unde prostiile din capetele oamenilor sunt copleșite de măreția naturii: Munții Caucaz! Am călătorit câteva sute de km pe șosele, apoi am urcat 100 km în munți iar de-acolo încă 50 în chiar creierii munților, până la una din cele mai înalte așezări umane locuite permanent, USHGULI, locul unde iarna ține 6 luni pe an. Printre pietre și bolovani, drumuri de pământ, prăpăstii uriașe și noroie am ajuns intr-unul din cele mai spectaculoase locuri pe care le-am văzut! Adoptat de patrimoniul UNESCO, Ushguli e renumit datorită turnurilor lui unice in lume vechi de aproape 800 de ani, in care localnicii se adăposteau de năvăliri, prădăciuni și războaie.

Încercând cu cuvinte sau chiar cu imagini să spui ceva despre măreția sălbatică și maiestuozitatea acestor munți ce trec de 5000 de metri ai umple, doar, “hârtia” cu șabloane descriptive care l-ar face și pe dragul Geo Bogza (pentru cine își mai amintește) să roșească de invidie!

La lăsarea nopții ne-am oprit la Mestia, locul unde erau ascunse în vremuri de război și bejenie bogățiile și tezaurul acestei țări prea frământate de conflicte, așa cum sunt mai toate din zonă. Leganați de cele 10.000 de curbe din Caucaz care continuau să se încline în capul nostru am tras la un vechi han cu parfum de ev mediu, acum reamenajat, la umbra unui vechi turn de refugiu. Am primit de mâncare ce-a mai rămas pe la bucătărie dar dacă ai alături cinstita bere neagră georgiană e imposibil să pleci dezamagit! Hotărât lucru, călătoria asta e din ce în ce mai faină!

Distribuie sau apreciază cu un click!

Leave a Reply

Your email address will not be published.Required fields are marked *