FULL MOON PARTY

Într-o bună zi unui localnic de pe insulă, un băiat mustăcios pe nume Sutti, i-a venit o idee: să dea o petrecere în cinstea prietetenului său australian căruia i se făcuse dor de canguri și se pregătea să-și ia tălpășița spre țărișoara cu pământ roșu. Zis și făcut! Cei 20 – 30 de prieteni nimeriți la sindrofia de pe plajă au dansat toată noaptea la lumina focului și a lunii pline, au ascultat muzică psihedelică și s-au îmbătat atât de tare de la… aromele exotice ale insulei încât a doua zi cu greu se mai puteau privi în ochi unii pe ceilalți. După ce și-au revenit un pic, l-au aburcat cu greu pe Crocodile Dundee într-un un long boat Ruea Hang și-apoi au eșuat din nou pe plajă. Printre rămășițele fumurilor nopții tocmai încheiate, cuiva i-a venit ideea să repete isprava și la următoarea lună plină, că prea a fost de neuitat! Toate astea se întâmplau în anul de grație 1988 (era să spun vara anului 1988, dar temperaturile sub 20 de grade Celsius nu s-au inventat înca pe-aici). În următorii câțiva ani, la această frumoasă manifestare culturală numărul participanților s-a înmulțit la 30 la 30.000, lesne de înțeles de ce astăzi Sutti Kursakul își dă cu tesla în originile vieții că n-a brevetat ideea Full Moon Party, asigurând astfel un cozonac cinstit strănepoților.

Au trecut vreo două-trei luni pline de când sunt pe insulă și până acum nu m-a tras deloc ața să particip la cheful care naște atâtea pasiuni și controverse. Pe de o parte Full Moon Party e tot timpul (și pe bună dreptate) pe lista celor mai tari petreceri în aer liber și de asemenea pe to do list-ul a milioane de backpackări din toată lumea. Pe de altă parte, multora a cam început să le dispară simțul umorului în legătură cu petrecerea asta. Pentru că industria născută odata cu ea, pe o insulă cu nici 11.000 de locuitori, are o gură nesătulă ce se cere hranită cât mai des. Așa că au urmat Half Moon Party, Quarter Moon Party și alte felii mai mari sau mai mici ale lunii. Și cum nici astea nu s-au dovedit a fi suficiente, s-au mai comis vreo 5 Waterfall Party, câteva Jungle Party și tot felul de alte baluri rătăcite printre plantațiile de cocotieri, astfel încât s-a ajuns la doar 5 zile din fiecare lună care scăpau de tămbălău. Ceea ce a fost deja prea mult. Așa că prin 2015 oameni cu influență s-au enervat, s-au adunat și au tras frâna de mană la toate aceste paranghelii care riscau să transforme întreaga insulă într-un loc de bairamuri generalizate și bumți-bumți neîntrerupt. Marea petrecere originară de pe plaja Haad Rin a scăpat deocamdată nevătămată, deși sunt voci care spun că nu tocmai amatorii de beții și tras pe nas sunt vizitatorii pe care și-i dorește Thailanda, țară ce rotunjeste un 17% confortabil din PIB numai din turism. Dar pentru că Full Moon Party are deja o mare tradiție, pentru că foarte mulți localnici roiesc și trăiesc în jurul acestei chermeze și pentru că ea se desfășoară pe plaja din extremitatea cea mai sudică a Koh Phangan-ului unde nu deranjează prea multă lume, e posibil să mai aibă încă ani buni de trăit. Asta cu toate că în octombrie și noiembrie 2016, când petrecerile și viața de noapte au fost interzise din cauza perioadei de doliu de după moartea regelui Bhumibol, petrecăreții au simțit că le trece glonțul pe la ureche și au crezut că ăsta e sfârșitul FMP-ului.

Dacă tragi o linie orizontală la jumătatea acestei insule paradisiace poți să-ți închipui că partea sudică e destinată zvăpăielii și turismului de masă, cu tot ce implică asta: cluburi și locuri de petrecere, cazări de tot felul, distracții mai ieftine sau mai scumpe și sute de locuri unde poți mânca ceva thai chiar dacă mai ai doar un euro în buzunar. Sigur, bătaia peștelui e în jurul locației FMP, unde oameni, localuri, saloane de masaj, paturi de tatuaj, magazine cu sugiucuri și locuri de body painting se înghesuie ca muștele în jurul borcanului cu miere. Să nu uit: s-au făcut chiar filme care au legătură cu petrecerea asta, mai cunoscute sunt The Bitch… eroare! The Beach cu Leonardo Di Caprio și Last Stop For Paul.
Jumătatea nordică a insulei e exact pe dos. Cu multe centre yoga, saloane pentru terapii de tot felul, resorturi impecabile pe bani mulți dar și o sumedenie de plaje frumoase și locuri liniștite unde poți trăi mult și bine nederanjat de nimeni.

Oricât m-am străduit, nu puteam totuși să plec de pe insulă fără să văd cum e la Full Moon Party. Așa că m-am îmbarcat pe un scuter de 125 împreună cu Diana, proaspăt aterizată pe insulă, am dat câteva acatiste ca mărunțelul să poată urca cu amândoi pantele infernale care duc spre Haad Rin și în seara lui 12 februarie am pornit pe drumul de 45 de minute spre sud, înghesuiți în hărmălaia de mașini, scutere, taxiuri-camionetă și pedestrași ce se îndreaptau cu toții spre Locul Făgăduinței. Iar ceea ce am găsit acolo n-a fost deloc rău și mă obligă să mărturisesc că aș fi regretat dacă n-aș fi comis această faptă reprobabilă.
Distracția adevarată începe după 9 seara și se termină odată cu dimineața. Sunt vreo 8 petreceri de-a lungul celor 500 metri de plajă, fiecare cu scena, luminile și stilul ei de muzică. Locul e plin de animatori de tot felul, care nu prididesc să inventeze câte un giumbușluc nou la fiecare 15 minute, ca să te țina pe tine și pe toți prietenii tăi la petrecerea lor. La mare preț sunt săritura cu coarda în flăcări, trecerea nătărăilor care încă nu și-au impresionat suficient iubitele prin cercul de foc și replica jucăușă a cotrohalițelor care disprețuiesc apa plată cu lămâie la bara de limbo, cum altfel decât tot în flăcări! Eventualele arsuri superficiale se contabilizează la categoria Phangan Tatoo, despre care am povestit într-un episod anterior. Dacă ar fi să fac pe înțeleptul și să dau un singur sfat celor care vor ajunge prin zonă, el ar fi identic cu cel de care pomenește și Brad Florescu: La Full Moon Party ori bei, ori te simți bine! Tentațiile sunt nenumărate iar celebrele Bucket of Joy te asaltează la tot pasul. Ce sunt astea? Niște găletușe din plastic în care se toarnă peste multă gheață whisky, vodka, gin sau rom împreună cu o grămadă de variante de suc și eventual niște energizant. Se trântește un snop de paie în găletușă și uite-așa se naște cea mai bună rețea de socializare fără butoane și display. Îți place băiatul? Te tragi pe lângă găletușa lui, apuci delicată un pai cu vârful buzelor și uite așa, cu un pic de noroc, năsucurile (sunt om cu liceul, ce naiba!) vi se pot întâlni la jumatatea distanței. Asta dacă nu cumva băiatul e prea rangă să te mai observe, caz în care e bine să cauți alt deținător de găletușă, înainte să fii obligată să conduci ipochimenul pe malul oceanului unde să se răstească la bocanci în timp ce tu îl ții de frunte! Până la urmă fiecare face ce-l taie capul și am cere poate prea mult dacă am aștepta chibzuință și moderație de la genul de juni și june care-i consideră până și pe cei de 25 de ani deja expirați. Dar vorba ardeleanului, nu că zâc da’ numa’ spun: dacă nu știi unde să te oprești cu beuturica ratezi the best part of the party și tocmai ai bătut drumul până aici de pomană!

Nu numai pe plajă, dar toate cotloanele și străduțele din jur colcăie de lume, petreceri și voie bună. Și, lucru care merită subliniat, nu am auzit și n-am văzut agresiuni de niciun fel, nici măcar verbale, ca să nu mai vorbim de ciupituri de fund sau alte bazaconii erotice. Atmosfera e vie, veselă, relaxantă și caldă, iar dacă adaugi în rețetă oceanul și luna plină, chiar că ai șanse să înțelegi ce petrecere pe cinste iese acolo pentru ce-i care nu-s prea poclăziți ca să uite ce bine e să fi tânăr, independent și liber ca o pisică! O altă chestie foarte cool e că oricât ai căuta, nu găsești o coadă nici să dai cu tunul! Greu de închipuit dar orice-ți dorește suflețelul, și asta pe o plajă cu 30.000 de înfometați și însetați, de la crabi cârcăliți pe jăratic și până la orice licoare care să-ți ungă gâtlejul uscat de atâta răcnit, găsești fără niciun centimetru de coadă! Nu trebuie decât să-ți ridici privirea din pământ și pe loc cei mai buni salesmani pe care i-ai întâlnit vreodată au și pus ochii pe tine, așteaptând doar un semn (pick me! pick me!) să sară și să te servească cu tot ce-ți poftește pipota. Cu o excepție notabilă: dacă vrei să te dedulcești la o pirulă, o ciupercuță sau o iarbă, trebuie să știi că plaja e plină de băieți îmbrăcați civil, cu nasuri foarte, foarte fine! Și dacă iei în calcul că legile thailandeze sunt printre cele mai aspre în ce privește consumul de droguri de orice fel, e mai bine să lași baltă tentația, asta numai în cazul în care nu te enervează libertatea și ții morțiș să ai parte de o lungă vacanță neplătită în cele mai răpănoase închisori din lume.

Când spre dimineață se numără morții și răniții de pe plajă, cei care au scăpat cu viață se târăsc spre dormitoarele la comun cu paturi de 5 euro pe noapte sau spre taxiurile care ai toate șansele s-o ia în orice altă direcție decât adresa unde vrei tu să ajungi dar pe care nu poți nicicum s-o articulezi. Iar dacă cumva ești printre naivii care au venit cu scuterul, nu-ți rămâne decât să te rogi Proniei Cerești să nu ciocnești vreunul din numeroasele baraje de poliție și să izbutești să urci cu mârțoaga pantele care acum par de doua ori mai abrupte decât la venire. Dacă ajungi teafăr în patul tău, clar ești printre premianți! Și dacă a doua zi poți să vorbești o limbă articulată, reușești să te deplasezi pe piciorușele personale iar când încerci să te uiți pe fereastră nu dai cu capul de gratii , înseamnă că ești din stirpe de învingător și ai izbutit un Full Moon Party pe care nu-l vei uita toată viața!

Distribuie sau apreciază cu un click!