THAILANDA

FARANGUL E DE VINĂ

Orice străin în Thailanda este un „farang”. Fără să aibă sens neplăcut, cuvântul ăsta nu presupune vreun mare respect pentru străini și cu atât mai puțin o atitudine servilă, cum întâlneai nu demult pe la noi. Farangii funcționează după reguli pe care thailandezul de rând nu le înțelege prea bine și nici nu se străduiește să o facă. Drepturile străinilor în Thailanda nu trebuie să deranjeze populația locală. Nu numai legile, dar însăși mentalitatea celui născut aici e formată astfel. Străinii sunt necesari, țara are nevoie de banii lor, dar thailandezul are întotdeauna prioritate. Farangul e tolerat sau chiar apreciat atâta timp cât respectă regulile locului. De exemplu să fie amabil, politicos și mai ales să zâmbească. Thailandezii sunt un popor cu totul împotriva conflictelor, fie ele chiar și verbale. Toată lumea zâmbește și n-ai să auzi pe nimeni certându-se vreodată! E considerată o lipsă de bun simț să te încrunți sau să te uiți urât și cu atât mai mult să ridici tonul sau să creezi conflicte. Dacă faci asta, nimeni nu va mai vorbi cu tine și oricum nu vei avea câștig de cauză, indiferent dacă ai sau nu dreptate. Cea mai sigura metoda să nu obți ceva e sa te încrâncenezi să obți acel lucru; și să uiți să zâmbești!

Țara asta are un principiu pe care puține altele reușesc să-l respecte atât de bine: Thailanda este în primul și-n primul rând țara thailandezilor! Ca străin, în Thailanda nu poți cumpăra pământ. Niciodată și în nicio circumstanță. Pământul este al locuitorilor ei. Dacă vrei să cumperi o casă sau o altă proprietate, asta se poate face, insa pentru un termen limitat, într-un fel de inchiriere pe termen lung. Companiile pot avea proprietăți, dar participarea străinilor nu poate fi mai mare de 49%. Majoritatea trebuie deținută de către thailandezi, astfel incat ei sa aiba intotdeauna controlul.
Cea mai simplă și eficientă metodă de a-i ține la respect pe străini este viza. Ca turist nu poți obține o viză mai lungă de 60 de zile. Perioada asta poate fi prelungită cu inca 30 de zile dacă te prezinți la un Immigration Office unde completezi niște acte și, dacă esti în regulă, în câteva ore totul e rezolvat. După cele 90 de zile, însă, trebuie să părăsești neapărat țara. Sigur, poți să reintrii a doua zi. Dar dacă dintr-un motiv sau altul nu mai ești agreat în Thailanda, vei fi refuzat și afară din țară vei rămane! Practic orice farang este în felul ăsta ținut sub control și fiecare e conștient de faptul că trebuie să respecte regulile casei pentru a fi acceptat. Poți să aplici pentru o viză de mai lungă durată, de obicei un an, ca investitor sau ca… pensionar. Dar trebuie să dovedești că aduci în țară sume de bani suficient de interesante pentru ca statul să-ți facă acest favor.

Omul cu maimuța

In orice accident de circulație, dacă e și un farang implicat, farangul e de vină! Nu contează ca thailandezul a gresit. Nici că s-a băgat in tine, nici că e un copil de 10 ani fără permis, conducea o motocicletă și n-avea ce căuta pe șosea; e și un farang acolo? Farangul e de vină! Într-o zi eram oprit cu scuterul pe marginea drumului când, la mică distanță, un băiat de vreo 15 ani a alunecat cu motoreta pe nisip și a căzut. Cum era ”echipat” doar cu șort și cu un tricou subțire, s-a rănit destul de rău. Am fugit să văd dacă are nevoie de ajutor dar din fericire nu avea nimic grav. În cateva secunde a venit la mine un australian, care a văzut scena și mi-a zis: „Urcă-te pe scuter și pleacă cât mai repede. Asta o să fac și eu”. Văzând că nu par să pricep motivul, mi-a explicat: „locuiesc de câțiva ani in Thailanda și știu ce o să se întâmple. O să vină poliția pentru că băiatul e ranit și motoreta praf iar dacă o să ne găsească aici, cel puțin unul dintre noi va fi vinovat. Nu contează că stăteam amândoi pe loc, farangul e de vina!”
Chiar dacă îi vezi foarte rar, polițiștii mai au micile lor excese. Din când în când ies pe străzi și-i opresc pentru control pe… farangi. Motivul cel mai la îndemână e lipsa căștii. Nu contează că niciun thailandez nu poartă cască, nu contează ca umblă câte 3 sau chiar 4 pe scuter; dacă-ți trece prin cap să spui astfel de lucruri, îți agravezi situația. Cel mai simplu e să plătești amenda (care oricum nu e prea mare) sau și mai simplu, să-i dai domnului agent 100-200 bahti (10-20 lei), pe care o să-i ia fără nicio rezervă. Important e să nu te cerți, să fii amabil și să zâmbești. Dacă faci astfel, totul se va rezolva rapid si fără costuri mari. Dar dacă te încăpățânezi să te bați pentru adevăr, cel mai probabil te așteaptă o noapte la arest și o amendă usturatoare. În felul ei original, țara asta îi transformă în înțelepți și pacifiști chiar și pe cei mai inverșunați luptători pentru dreptate!

Vânzător de mături
Distribuie sau apreciază cu un click!

7 Comments

  1. După cum ști, îmi place sa zâmbesc, cu calmul nu stau eu prea bine atunci când am dreptate,
    dar peisajele sunt magnifice. Mi-as dori și eu o astfel de vacanta de trei luni.
    Abia aștept sa ne spui mai multe detalii !

    1. N-aș numi-o chiar vacanță… M-am amestecat printre locuitori, la restaurant am fost o singură dată, distracții si alte ocupații turistice – rar sau deloc. Trăiesc cu buget redus dar exact așa cum îmi place. Am putea s-o numim o perioada de viață altfel. Adică mult mai mult decât o vacanță!

  2. Marcel ,eu sunt un pacifist convins,cred ca am mari sanse de trai decent si “zâmbitor” in Thailanda.
    😀😀😀

  3. Marcel, dacă m-aș fi documentat anticipat despre atitudinea față de farangi evitam conflictul cu poliția locală din Shianoukville (Cambodgia) când mi-am căutat înverșunat dreptate în stilul meu. Până la urmă am ajuns la un compromis de 10$. 😉

    1. Dintre toate locurile cu care nu te-ai potrivi, dragă Flaviu, cu ăsta nu te-ai potrivi cel mai bine! 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published.Required fields are marked *